Indiferent despre ce tip de depresie vorbim: recurenta, persistenta, specifica, nespecifica, cateva aspecte sunt comune si universal acceptate de catre specialistii in sanatate mintala.
Ce este depresia
Tulburarea depresiva este o afectiune ce perturba echilibrul emotional al individului si odata cu acest echilibru este perturbata functionarea globala a persoanei.
Cum si de ce se intampla: simptomele depresiei
Unul din simptomele intalnite in toate tipurile de depresie este perturbarea somnului, atat calitativ, cat si cantitativ. Putem intalni persoane cu depresie care prezinta insomnie, hipersomnie sau ambele. Sunt perioade in care dorm in mare parte a timpului si perioade in care somnul este slab calitativ, cu dificultate la adormire si treziri dese. Indiferent de tipul de manifestare, persoana se simte obosita pe tot parcursul zilei. Acest aspect este perceput de ceilalti drept toana, lene, lipsa de interes, rea vointa.
Un alt simptom intalnit invariabil in depresie este reducerea capacitatii de a resimti placere in activitatile in care aceasta era prezenta inainte de aparitia afectiunii. Vorbim aici fie despre timp de calitate impreuna cu familia, socializare in cercul de prieteni sau hobby-uri personale. De asemenea intimitatea in cuplu este sever afectata. Si acest aspect este perceput drept adversiv de catre ceilalti. Persoanele din imediata apropiere se simt neglijate, abandonate sau respinse.
Cum se manifesta depresia in viata personala si profesionala
Gandurile repetitive negative sunt si ele prezente in depresie si vin la pachet cu pierderea sperantei. Practic, persoana respectiva percepe lumea printr-o pereche de ochelari in care orice solutie are si o problema. Sau un pahar pe jumatate plin va fi intotdeauna un pahar pe jumatate gol. Ceilalti vor percepe aceasta persoana ca fiind imposibil de multumit si o vor exclude sau nu o vor mai lua in serios. In acest fel, ei inchid cercul vicios al depresiei.
Nici palierul profesional nu este exclus. Slaba capacitate de concentrare, eficienta scazuta si lentoare in luarea deciziilor reprezinta un motiv al sanctionarii si chiar concedierii persoanei respective.
Astfel, simptomatologia si prevalenta sunt factori care ar trebui sa contribuie la o mai buna constientizare a implicatiilor depresiei in viata personala, dar si in societate. Acestia ar trebui sa determine normalizarea accesului la tratament: psihoterapie si tratament medicamentos in cazurile in care acesta se preteaza.
Tari ca Germania, Finlanda, Portugalia declara o prevalenta de peste 10%. Romania insa sta foarte bine la capitolul acesta, cu o incidenta sub 4% sau o raportare cel putin deficitara.
De ce ascund oamenii depresia
Stigmatizarea este principalul motiv pentru care persoanele cu depresie ascund. Acestia ascund chiar si fata de familie faptul ca se confrunta cu aceasta afectiune. Deseori sunt etichetati drept lenesi, nebuni, mofturosi, aspect ce adanceste dorinta de izolare si lipsa de speranta a individului respectiv. Traim intr-o societate in care ritmul de viata este unul alert. Alimentatia este nepotrivita, neajunsurile financiare sunt frecvente si avem foarte putin timp la dispozitie pentru noi insine si familie. Astfel, avem tendinta de a nega o problema care este perceputa de catre ceilalti ca moft.
Aceeasi factori ii fac pe ceilalti sa eticheteze depresia drept moft. Nu avem timp sa intelegem, sa ne informam, sa ajutam. Si totusi, depresia este o afectiune cat se poate de reala care afecteaza atat individul in cauza, cat si tot mediul acestuia.
Cand si cum ajung persoanele cu depresie in terapie
In cazurile cele mai fericite, apropiatii sunt cei care indeamna si insista ca persoana respectiva sa se adreseze unui specialist, asa cum s-ar adresa in cazul unei afectiuni medicale – putin probabil sa tratam acasa o apendicita. Tot in cazurile fericite, persoana respectiva ajunge in cabinet la debutul depresiei, dupa primele 2-3 saptamani in care experimenteaza stari de tristete persistente aparent fara motiv, plans facil, somn slab calitativ-cantitativ.
In practica insa, in cabinet ajung atunci când sunt „somati” de catre familie, colegi, sefi sau prieteni. Atunci cand sunt in prag de divort sau urmeaza sa fie concediati. Pe scurt, atunci cand functionalitatea este serios perturbata si deja depresia este moderata in loc de usoara sau este deja o depresie severa si atunci se impune tratament medicamentos recomandat de medicul psihiatru.
Poate familia sa trateze depresia sau ne putem trata singuri
Familia reprezinta o resursa importanta de sprijin si suport si poate ajuta semnificativ tratamentul. De foarte multe ori apare sentimentul de catharsis, adica de eliberare, de usurare atunci cand povestim unei persoane apropiate despre „problemele sufletesti”. Insa, tratamentul depresiei presupune mult mai mult decat a vorbi despre ceea ce simtim.
Terapia in depresie inseamna un obiectiv. Un plan de actiune, de activare a resurselor persoanei respective de a face fata dificultatilor. De crestere a stimei de sine si modificarea perspectivei, astfel incat individul sa vada si partea plina a paharului si deprinderea unor abilitati care sa ajute pe viitor la gestionarea situatiilor cu potential depresiv. Deci, sprijinul celor dragi este important, dar nu trateaza depresia. Daca vorbim despre un doliu, o situatie de viata in care tristetea apare ca o consecinta normala a acelui eveniment si este tranzitorie, atunci nu vorbim despre depresie si sprijinul familiei poate fi suficient pentru a depasi singuri aceasta stare.
Ce putem face pentru a preveni depresia
Un regim de viata echilibrata poate reduce riscul aparitiei al depresiei. Miscare fizica, deci stimularea endorfinelor reduce aparitia depresiei. Recomandat este si evitarea stresului si a situatiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool si un program de somn ordonat.
Daca, din diverse motive, nu am reusit sa prevenim, putem totusi sa ajutam tratamentul? Sigur! In primul rand mergeti la un specialist – psiholog sau medic psihiatru.
- Orice forma de miscare fizica ajuta foarte mult la imbunatatirea starii psihice: dans, inot, alergare, orice. Miscarea ajuta la secretarea de serotonina, endorfine, dopamina si oxitocina, care sunt neurotransmitatori responsabili cu starea de bine.
- Expunerea la soare sau in absenta acestuia, la o sursa de lumina.
- Activare comportamentala – chiar daca in depresie apare lipsa placerii de a face orice fel de activitate, este recomandata reluarea activitatilor, initial fara a avea asteptarea ca efectul benefic sa fie acelasi ca in trecut. Treptat, placerea va reveni.
sursa foto: unsplash.com
